Manifest
Manifest pentru România cu un singur chip
În România anului 2020, aproape jumătate din populația din mediul rural se află în risc de sărăcie și excluziune socială, 90% dintre gospodării nu sunt racordate la sistemul public de canalizare, iar unui medic ar trebui să îi revină 1.581 de pacienți. Din fericire, în mediul urban, aceste date sunt ceva mai bune, însă tocmai discrepanța dintre mediul urban și cel rural pune în pericol dezvoltarea sustenabilă a României.
Pentru corectarea decalajelor rural-urban este absolut necesară cunoașterea lor. Așa a apărut România cu un singur chip*, proiect derulat sub egida 100 de Români, care urmărește măsurarea diferențelor existente între mediul urban și cel rural, în drumul spre atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Sustenabilă ale Organizației Națiunilor Unite**, atrăgând atenția asupra domeniilor în care este necesară accelerarea reformelor.
Diferențele semnificative se manifestă, în mod special, la nivelul celor trei domenii extrem de importante pentru populația țării noastre:
Nivelul de trai și accesul populației la resurse și servicii de bază.
45,5% din populația care trăiește în mediul rural se află în risc de sărăcie și excluziune socială, proporția pentru mediul urban fiind de 18,6% din totalul populației. Totodată, 64,72% din populația din mediul rural nu este conectată la sistemul public de alimentare cu apă, în timp ce 90,1% nu este conectată la sistemul public de canalizare (față de 1,3% și 10,5% din populația din mediul urban); astfel, 53,1% din gospodăriile din mediul rural nu au grup sanitar în interiorul locuinței, iar 50,1% nu au baie sau duș (față de 5,5%, respectiv 5,4% în mediul urban).
Accesul la educație de calitate.
România are una din cele mai mari rate de abandon școlar din Uniunea Europeană, cea din mediul rural fiind în unele cazuri dublă față de cea a elevilor din mediul urban.
Cu doar 17,12 lei în mediul urban și 4,96 lei în mediul rural cheltuiți lunar de o familie pentru educație, este nevoie de intervenții majore pentru reducerea abandonului școlar, îmbunătățirea procesului educațional, dezvoltarea învățământului dual și pregătirea tinerilor pentru piața muncii.
25,8% din elevii din mediul urban și 42,23% din elevii din mediul rural nu promovează examenul de Bacalaureat. În același timp, 13,71% din elevii din mediul urban și 35,26% din elevii din mediul rural nu promovează examenul de Evaluare Națională (și cifrele au crescut la 15% în mediul urban și 38% în mediul rural pentru sesiunea de examene desfășurată în 2020). Toate acestea au loc într-o țară în care 7% din școlile din mediul urban și 38% din școlile din mediul rural, au grupuri sanitare situate în curte, fără apă curentă și canalizare.
Îmbunătățirea accesului la servicii medicale.
Există un medic la fiecare 191 de persoane care locuiesc în mediul urban, în timp ce în mediul rural proporția este de 1 la 1.581 de persoane. Situația nu este îmbucurătoare nici când vorbim despre sănătatea dentară, cu 1 medic stomatolog la fiecare 728 de locuitori din mediul urban și 1 medic stomatolog la fiecare 4.445 de locuitori din mediul rural.
Decalajul urban – rural este reflectat și de numărul copiilor născuți de mame minore, 67,73% din totalul cazurilor fiind înregistrate în mediul rural și 32,27% în mediul urban. De asemenea, 60,85% din totalul abandonurilor în maternități sunt înregistrate în mediul rural.
Cu aceste statistici îngrijorătoare în față, ne adresăm instituțiilor publice, mediului economic și sectorului non-guvernamental, invitându-i la colaborare pentru dezvoltarea unor planuri de acțiune concrete care să reducă decalajele identificate între românii de la sate și cei de la orașe. Ne dorim să lucrăm împreună pentru a transforma cele două fețe ale societății românești, astfel încât și noi, dar și generațiile viitoare să putem trăi într-o Românie a egalității de șanse, unde fiecărui cetățean îi este garantat accesul la servicii de bază.
Împreună putem face diferența! Distribuie și tu Manifestul pentru România cu un singur chip, pentru a aduce mesajul nostru în atenția opiniei publice.
Proiectul România cu un singur chip a fost inițiat de Ambasada Sustenabilității în România și este dezvoltat cu sprijinul Lidl România.
*Datele au fost culese în perioada septembrie 2019 – ianuarie 2020 și provin din surse oficiale: Institutul Național de Statistică, Biroul Electoral Central, Eurostat, Ministerul Educației Naționale, Autoritatea Națională de Plăți și Inspecție Socială, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică, Ministerul Mediului, Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile. La realizarea analizei au fost utilizate cele mai recente informații disponibile, cifrele raportându-se la populația României din mediul urban și din cel rural.
** În septembrie 2015 la New York, în urma Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), cele 193 de state membre, printre care și România, adoptă Agenda 2030 pentru Dezvoltare Sustenabilă. Planul, tradus prin cele 17 Obiective și 169 de ținte, îndeamnă statele membre să ia măsuri și să dezvolte acțiuni concrete menite să adreseze cele mai mari provocări cu care omenirea se confruntă la nivel mondial: miliarde de oameni care trăiesc încă în sărăcie, fenomenele de inegalitate și disparitate aflate în continuă creștere, amenințările la adresa sănătății populației, extremismul violent, terorismul, crizele umanitare, catastrofele naturale, epuizarea resurselor, degradarea mediului înconjurător și schimbările climatice.
La 5 ani de la adoptarea celor 17 Obiective de Dezvoltare Sustenabilă, România mai are de parcurs un drum lung, cu domenii precum educația, sănătatea și infrastructura aflate într-un punct care necesită acțiuni imediate. Inegalitatea de șanse și disparitățile existente la nivelul societății românești sunt vizibile în mod special atunci când comparăm condițiile de viață ale populației din mediul urban cu cele din mediul rural.
